„Dati un lei pentru Ateneu!” – cu acest slogan adresat tuturor cetățenilor, au fost strânși banii necesari construcției Ateneului Roman. A fost construit în urmă cu 120 de ani, între 1886-1888, pe fundațiile deja existente, pe care urmau să se construiasca un circ. Astăzi face parte din patrimoniul universal fiind un edificiu simbol al culturii românești și sediul Filarșonicii George Enescu.

În holul impresionant din marmură de la parter se află 12 coloane care susțin sala de concerte. Scările în spirală de tip baroc, din marmură de Carrara, fac legătura între sală și birouri, sălile de repetiții, cabinele dirijorilor și cele ale soliștilor, etc.

Sala de concerte are o capacitate de aproape 1000 de locuri, oferind o vizibilitate perfectă din orice poziție.

Ateneul Român prin acustica perfectă a sălii de concerte este una dintre cele mai reușite construcții din lume din acest punct de vedere.

Fresca de jur-împrejurul sălii, având o lungime de 75 m și lățime de 3 m, a fost picată în 5 ani de zile, între anii 1933-1938 și evocă în 25 de episoade istoria poporului român:

1.Pătrunderea lui Traian în Dacia. Împăratul este la podul peste Dunare de la Turnu Severin.
2.Colonizarea Daciei, cu monumentul de la Adamclisi pe fundal și pătrunderea legionarilor în Dacia.
3.Contopirea dacilor cu romanii este prezentată prin idila dintre o tânară daca și un soldat roman. Stela funerară reprezintă o piesa găsita în timpul săpăturilor de la Alba Iulia.
4.Apropierea invaziei barbare este simbolizată prin norii negri, la orizont o sentinelă romană străjuind hotarul.
5.Invazia barbarilor.
6.Începutul vieții românești patriarhale, populația coboară din munți și începe să construiască locuințe.
7.Perioada de statornicire, țăranul român își pregătește armele: arcul și securea.
8.Descălecatul: de peste munți se ivește un cavaler călare, pe care populația îl primește cu pâine și sare.
9.Statul Militar: Mircea cel Bătrân discută cu trimișii turci.
10.Statul Administrativ: Alexandru cel Bun împarte dregătoriile statului în curtea Mănăstirii Moldovița.
11.Cruciada românilor: Iancu de Hunedoara, Vlad dracul și Ștefan al doilea ridică o oaste pentru izgonirea turcilor. În fundal apare castelul de la Hunedoara și Cetatea Poenari de la Argeș.
12.Vremea lui Ștefan cel Mare. Un țăran își face lance din fierul coasei. Ștefan în fața Cetății Sucevei primește pe trimișii Papei.
13.Epoca de pace și credință. Neagoe Basarab și familia sa ies din Biserica de la Curtea de Argeș.
14.Epoca lui Mihai Viteazul, întregirea neamului românesc și intrarea în Alba Iulia.
15.Epocile culturale: Matei Basarab, Vasile Lupu (în fundal este reprezentată Cetatea Târgoviște și Biserica 3 Ierarhi), Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu (Mănăstirea Horezu și meșterul ei Pârvu Mutu).
16.Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan. Cei trei eroi sunt prezentați în fața bisericii de la Tebea (Țara moților). Gheorghe Lazăr un personaj de legatură între acest episod și cel care reprezintă mișcarea lui Tudor Vladimirescu.
17.Tudor în fruntea pandurilor intră în București și primește din partea poliției, zapis de consfințire a drepturilor cerute de Adunarea poporului. Alături apare episcopul Argeșului.
18.Anul 1848, în Transilvania cu Avram Iancu care pornește la luptă.
19.Anul 1848, înȚara Românească și Moldova, bonjuriștii fraternizează cu țăranii.
20.Alexandru Ioan Cuza împroprietărește țaranii. În planul al doilea apare Kogălniceanu.
21.Unirea Principatelor în 1859. Două femei în costume naționale deapănă același fir.
22.Carol I și războiul de independență. Domnitorul primește un steag capturat de la inamic, in scenă apărând și I.C. Brătianu.
23.Întregirea națională în 1918. Pe front soldați între sârme ghimpate.
24.Regele Ferdinand I și România Mare. La Alba Iulia regele și regina Maria. În suită apare și generalul Berthelot. Toți trec prin fața unor femei ce simbolizează Vechiul regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina.
25.Ultima scenă ar fi trebuit să-l reprezinte pe Carol al II-lea, care alături de Mihai I coboară în mijlocul poporului pentru a patrona științele, literatura, artele și industria. Pictura ulterioara reprezintă poporul cu steaguri, care sărbătorește înfăptuirea României Mari.