Castelul Corvinilor
Principala atracție a orașului Hunedoara este cu siguranță Castelul Corvinilor. Mai este cunoscut și sub denumirea de Castelul Huniazilor, Castelul Hunedoarei sau Castelul Corvineștilor.
Considerat unul dintre cele mai frumoase castele din lume, este situat în „top 10 destinații de basm din Europa”.
Prima atestare a cetății este din secolul XIV.
Transformarea cetății în castel este inițiată de Ioan de Hunedoara, după anul 1440, prin construirea unor ziduri de curtina, prevăzute cu creneluri la partea superioară, flancate de turnuri circulare și rectangulare, rolul cetății fiind de apărare și reședință feudală. În următoarele secole cetatea a suferit modificari, îmbogățindu-se cu alte turnuri și săli.
Câteva dintre cele mai semnificative părți ale cetății sunt galeria, donjonul, Turnul Capistrano, Sala Cavalerilor, Turnul buzduganelor, Bastionul Alb, Sala Dietei, fântâna din curtea castelului.
Într-una dintre aripile castelului se găsește o pictură vehe despre Legenda corbului, simbol al familiei Corvinilor. Legenda spune că Ioan de Hunedoara era fiul nelegitim al regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg și al unei frumoase femei din Țara Hațegului pe nume Elisabeta. Regele i-a dat de soț pe unul dintre vitejii lui, pe nume Voicu. I-a mai dăruit un inel de aur pentru copilul nenăscut, pentru ca acesta să fie recunoscut atunci când va crește. Într-una dintre călătorii, inelul rămas pe un ștergar, pe care fusese întinsa masa, a fost furat de un corb atras de strălucirea inelului. Ioan de Hunedoara, copil fiind, a tras cu arcul după corb și a reușit să-și recuprereze inelul. Când a crescut și a ajuns la curtea regală, impresionat de povestea lui, regele a hotărât ca simbolul familiei hunedorenilor să fie corbul cu inel de aur în cioc.
O altă legendă este cea a fântânii din curte. Se spune că a fost săpată de trei prizonieri turci cărora li s-a promis libertatea dacă vor săpa o fântână și vor da de apă. După 15 ani au reușit să dea de apă, dar pentru că Ioan de Hunedoara murise, soția sa nu i-a respectat promisiunea, neeliberându-i pe prizonieri. Aceștia au inscripționat pe fântâna „Apă ai, inimă nu”, dar inscripția descifrată mai târziu sună altfel „Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică”.
Judetul:Hunedoara